Turtă dulce
– Georgescu Armand

Pentru început se dizolvă drojdia în lapte cu un pic de zahar.

Se amestecă toate ingredientele cu o lingură de lemn, cel puțin o jumătate de oră. La sfârșit se adaugă smântână.

Aluatul se pune într-o tavă 35×12 și se lasă până a doua zi (tava să fie unsă cu unt sau cu ulei). Se prăjesc sâmburii de nucă (fără ulei), se îndepărtează pielița (prin frecare într-un prosop de bucătărie) și se introduc în aluatul turnat în tavă.

Se introduce tava în cuptor, pentru 15 minute la 140 de grade Celsius și apoi se mărește temperatura la 180 de grade, pentru aproximativ o oră.

Prajitura este gata, când scobitoarea introdusă în prajitură ramâne curată.

Turta dulce, vorba dulce

Am descoperit turta dulce în ajunul Crăciunului, acum câțiva ani, să fi tot fost vreo 7. Ca în fiecare an, ne strângem la bunica mea în seara de Crăciun. O gasim tot timpul puțin stresată, cu părul vâlvoi și cel puțin trei preparate la care încă lucrează. Întotdeauna face prea multa mâncare! Mult timp am crezut că mirosul de scorțișoară, piper și vanilie e o combinație între toate rețetele pe care le face bunica în fiecare an. Însă a trebuit să cresc pentru a întelege că, de fapt, un singur preparat dădea aroma casei în seara de Crăciun. Ați ghicit! Turta dulce.

Acum vreo trei ani, în timp ce mă desfătam cu a treia felie din deliciosul preparat, am întrebat-o pe bunica de unde vine rețeta. Ceremonioasă, a scos ceea ce numim noi în familie ,,Cea mai frumoasa carte din lume”, adică o colecție de rețete rămase de la strabunica încoace.

Mi-a povestit atunci bunica, în seara de Crăciun, cum oamenii se bucurau din puțin pe vremuri și reușeau să facă ,,rai din ce ai” cum spunem noi acum. Așa era și cu turta dulce, făcuta din miere, oua, faină și ceva condimente. Destul cât să facă sarbătoare în casă, destul cât să facă o mână de copii fericiți.

Așa că acum, deși știu povestea, o rog pe bunica în fiecare an să mi-o povestească, pentru ca atunci când o face, parcă-i și mai dulce turta dulce.